Nu-mi pune aripi!- am strigat
spre îngerul ce mă ținea
când îmi vâra cu sila
și-n umeri mi le îndesa.
Nu vreau!
Dar el, cu o răbdare
pe care numai îngerii o au
Nu mă lăsa, deși din ele,
Spuneam că nu știu cum să dau…
N-auzi?? – strigam.
Tocmai cu mine?
Nu fi așa ne-ndurător!
Nu le strica, le pui zadarnic
Eu niciodată n-am să zbor!
Esti surd?? l-am zguduit lovindu-l.
Dar el tot mai aprins lucra.
Știa că voi avea nevoie
Știa c-odată voi zbura!…
sursa foto: www.radiooltenia.ro
