Univers Cultural – Prima pagină
Nina Cassian
Literatură

Nina Cassian : Dialogul vântului cu marea

Sunt călătorul ciudat,

fără chip, pe câmpiile zării.

În părul meu, păsări solemne se zbat.

Sunt marele dușman al nemișcării.

– Vântule, nu mai vreau răscoală. Nu încă.

Mă sperie această voce : tu.

Nu-mi zdrobi trupul tânăr de stâncă.

Vântule, nu. Încă, nu.

În somnuri , în sare , ai timp să-ntorci,

în culcuș de nisipuri inerte.

Ci eu vreau să sun cu o mie de orgi,

frumoaso, triumful tău verde!

Mă tulbur…mușchi de apă-ncordez.

De dragoste, cânt!

Fluidă, înaltă, din albie ies

Să fiu vânt, să fiu vânt!

Articole similare publicate de autor

Ana-Maria Bocai – Lăsați-mă să respir

Ana-Maria Bocai

Ana-Maria Bocai: Cântec tomnatic

Ana-Maria Bocai

Ana-Maria Bocai : Vis de iarnă

Ana-Maria Bocai

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.