Univers Cultural – Prima pagină
Muzeul Naţional Cotroceni : 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon --- 4 iunie 1920 – 4 iunie 2020
Istorii și tradiții Muzeele lumii

Muzeul Naţional Cotroceni : 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon — 4 iunie 1920 – 4 iunie 2020

 

Muzeul Naţional Cotroceni : 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon --- 4 iunie 1920 – 4 iunie 2020Muzeul Naţional Cotroceni : 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon --- 4 iunie 1920 – 4 iunie 2020Muzeul Naţional Cotroceni : 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon --- 4 iunie 1920 – 4 iunie 2020Muzeul Naţional Cotroceni : 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon --- 4 iunie 1920 – 4 iunie 2020Muzeul Naţional Cotroceni : 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon --- 4 iunie 1920 – 4 iunie 2020Muzeul Naţional Cotroceni : 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon --- 4 iunie 1920 – 4 iunie 2020Muzeul Naţional Cotroceni : 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon --- 4 iunie 1920 – 4 iunie 2020Muzeul Naţional Cotroceni : 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon --- 4 iunie 1920 – 4 iunie 2020Muzeul Naţional Cotroceni : 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon --- 4 iunie 1920 – 4 iunie 2020Muzeul Naţional Cotroceni : 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon --- 4 iunie 1920 – 4 iunie 2020Muzeul Naţional Cotroceni : 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon --- 4 iunie 1920 – 4 iunie 2020Muzeul Naţional Cotroceni : 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon --- 4 iunie 1920 – 4 iunie 2020Muzeul Naţional Cotroceni : 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon --- 4 iunie 1920 – 4 iunie 2020Muzeul Naţional Cotroceni : 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon --- 4 iunie 1920 – 4 iunie 2020

La data de 4 iunie 2020 se împlinesc 100 de ani de la semnarea Tratatului cu Ungaria, la Trianon, în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris (1919 – 1920).
Muzeul Naţional Cotroceni a lansat în data de 16 mai 2020, expoziţia online „Conferinţa de Pace de la Paris (1919 – 1920)“, propunându-şi să ofere publicului o călătorie virtuală în perioada în care s-au dezbătut problemele organizării lumii, după Marele Război. Printre cele peste 25 de fotografii şi documente ce prezintă momente ale organizării şi funcţionării reuniunii internaţionale, solicitările formulate de România, dar şi aspectele diplomatice, se regăsesc şi câteva legate de semnarea, de către delegaţia României prezentă la Conferinţă, a tratatului cu Ungaria, care consfinţea la nivel internațional, unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu Vechiul Regat.
În legătură cu semnarea Tratatului de Pace cu Ungaria, la Trianon, problema Transilvaniei fusese dezbătută încă din timpul războiului de către Marile Puteri prin reprezentanţii politici, dar mai ales prin intervenţia specialiştilor şi a oamenilor de ştiinţă. De exemplu, în SUA, încă din 1917, a fost creată o Comisie de investigare (Inquiry Commission), având drept coordonator pe colonelul House, un apropiat al preşedintelui Woodrow Wilson şi care a redactat peste 20 de studii în care se recunoştea dreptul poporului român la unitate naţional-statală. În ianuarie 1919, în recomandarea pe care Comisia o făcea preşedintelui Wilson, se susţinea ideea de a se acorda României întreaga Transilvanie, zonele locuite de români din Ungaria şi două treimi din Banat. Frontiera propusă era foarte apropiată de cea pe care, în final, Conferinţa o va stabili între România şi Ungaria. Şi guvernul francez a trecut, în ianuarie 1917, la formarea unui Comité d’Études, care să facă propuneri pentru reglementarea problemelor postbelice din Europa Centrală. Doi membri ai Comitetului – André Tardieu şi geograful Emmanuel de Martonne – în proiectele privind frontiera de vest a României, au dat soluţia cea mai favorabila României.
Când Alexandru Vaida-Voievod a preluat conducerea guvernului, frontiera româno-ungară fusese deja definitivată, fiind un compromis între variantele de frontieră propuse de Italia, SUA, Franţa şi Marea Britanie, frontieră care la 12 octombrie 1919 a fost comunicată statului român. Delegaţia maghiară nemulţumită de prevederile cuprinse în tratatul de pace a răspuns printr-o serie de 38 de note, care se rezumau la păstrarea integrităţii Ungariei Mari şi la integritatea ei economică. Dealtfel, delegaţia maghiară condusă de contele A. Apponyi a adus la Conferinţă un material documentar şi de propagandă imens. Deşi exista în cadrul opiniei publice din Anglia, unde Consiliul Suprem al Conferinţei şi-a desfăşurat pentru o perioadă activitatea, o propagandă profund antiromânească, aceasta a fost anihilată de prezenţa, în două rânduri, a premierului Alexandru Vaida-Voievod, la Londra, la invitaţia guvernului englez condus de David Lloyd George: între 28 ianuarie – 3 februarie 1920 şi apoi după 22 februarie 1920. Presa engleză a marcat prin articole elogioase prezenţa lui Alexandru Vaida-Voievod la Londra. De exemplu, la 30 ianuarie 1920, „Morning Post“ îl numea pe Alexandru Vaida-Voievod „un bărbat de stat european“, iar „The Times“ îl numea „cel mai adevărat reprezentant al României Unite, fiind un fiu al Transilvaniei, care a muncit multă vreme, cu multe sacrificii pentru eliberarea provinciei sale natale de sub maghiari şi unirea cu Regatul“.
Pretenţiile delegaţiei maghiare, susţinute de Francesco Nitti, reprezentantul Italiei, de a se opera mai multe modificări (teritoriale, financiare, de tranzit, de comerţ liber etc.) în proiectul de pace cu Ungaria, au fost respinse de Consiliul Suprem, în 3 martie 1 920, Consiliul Miniştrilor de Externe şi Consiliul Ambasadorilor, în 8 martie 1920. La 6 mai 1920, Conferinţa de Pace a remis delegaţiei maghiare textul definitiv al Tratatului de Pace dintre România şi Ungaria, nemaiexistând posibilitatea de a se modifica nimic. Alexandru Vaida Voievod nu mai era prim-ministru, pentru că fusese demis la 13 martie 1920, dar contribuise din plin la pregătirea semnării Tratatului de Pace, având un rol important în respingerea numeroaselor cereri făcute de delegaţia maghiară.
Tratatul de Pace cu Ungaria a fost semnat la Trianon, la 4 iunie 1920, în numele României, de Nicolae Titulescu şi dr. Ioan Cantacuzino, recunoscându-se, în articolul 45, valabilitatea internaţională a actului de la 1 Decembrie 1918. Ca semnatar al acestui tratat, Nicolae Titulescu declara: „Tratatul de la Trianon apare tuturor românilor, şi îndeosebi celor din Ardeal, ca o consfinţire a unei ordini de drept mult mai redusă decât aceea pe care veacuri de convieţuire şi suferinţe comune au săpat-o în conştiinţa istorică a neamului nostru. De aceea, în chip firesc, în opinia noastră publică, Tratatul de la Trianon evoca mai curând ideea unei completări decât ideea unei amputari“.
Fotografiile fac parte din colectia Muzeului Național Cotroceni si a Arhivei Diplomatice MAE.

 

sursa  : Muzeul Naţional Cotroceni https://www.facebook.com/muzeulcotroceni/?

Articole similare publicate de autor

Ana-Maria Bocai : Muzeul de Artă din Craiova- Templu al culturii universale

Ana-Maria Bocai

Muzeul Național Cotroceni prelungește temporar programul de vizitare

Ana-Maria Bocai

Ludwing van Beethoven :Nu recunosc alt semn al superiorității decât bunătatea.

Ana-Maria Bocai

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.