Univers Cultural – Prima pagină
Nina Cassian
Literatură

Cristian Sandache: Nina Cassian – farmecul unei inteligențe debordante

Conferențiar universitar doctor Cristian Sandache
Conferențiar universitar doctor Cristian Sandache

NINA CASSIAN (27 noiembrie 1924, Galați- 14 aprilie 2014, New York), o femeie cu un fizic foarte puțin atrăgător, dar care, în clipa în care începea să vorbească, devenea una dintre cele mai interesante ființe ,grație farmecului inteligenței sale, cu adevărat excepționale. Causeur de ridicat nivel, posesoarea unei culturi copleșitoare, Nina Cassian a rămas până la sfârșitul vieții, un om firesc, de o tonicitate molipsitoare. Fiica unui cunoscut traducător, ea aparținea unei familii evreiești, în cadrul căreia cultul pentru lectură fusese esențial, în formarea viitoare a poetei. O poetă care inițial abordase un anumit modernism de factură suprarealistă, după care se cantonase o vreme, în perimetrul mocirlos al liricii proletcultiste.

Întâlnirea cu ideologia comunistă, părea cheia prin care toate inegalitățile dintre semeni ar fi urmat să devină istorie.. Condiția sa de etnic evreu (cu tot ceea ce însemna memoria unor suferințe milenare) a putut oferi o explicație în acest sens. Dar cu luciditatea care o caracteriza, a înțeles relativ repede, că acesta nu era drumul care o reprezenta, reușind să revină la limanul poeziei adevărate.

A publicat peste 50 de cărți (poezie, eseistică, memorialistică), s-a afirmat ca una dintre cele mai interesante autoare de cărți pentru copii (ajutată nu doar de măiestria lirică, ci și de imaginația sa debordantă), a încercat (și parțial a și reușit) să aducă un suflu nou sub aspectul limbajului poetic românesc. Prietenia cu dizidentul Gheorghe Ursu (cel asasinat de către Securitatea regimului Ceaușescu) a reprezentat motivul pentru care Nina Cassian, va alege să nu mai revină în România.

În 1985 ajunsese în străinătate, (în urma unei invitații prilejuite de obținerea unei burse) și moartea lui Ursu a determinat-o să aleagă formula exilului definitiv. Se va stabili în SUA, țară care i-a fost cămin în ultimele trei decenii de viață. A fost apreciată de către cercurile literare nord-americane, atât prin primirea unor distincții, cât și prin publicarea unei părți a operei sale. Autoare a unor memorii de cert interes cultural-istoric.

sursa foto www.thetimes.co.uk

Articole similare publicate de autor

Cristian Sandache: Tudor Arghezi și începuturile comunizarii României

Ana-Maria Bocai

Ana-Maria Bocai : Vis de iarnă

Ana-Maria Bocai

Ana-Maria Bocai: Dumnezeire

Ana-Maria Bocai

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.