Charles Bukowski – Dar am iubit-o până la nebunie…

“Ai iubit-o , nu-i așa ?

El a oftat…

Cum pot să vă răspund ? Era nebună…”

“Dumnezeule, cât era de nebună, în fiecare zi o femeie diversă.

Câteodată întreprinzătoare, câteodată jenantă.

Câteodată exuberantă, altădată timidă. Nesigură dar și determinată.

Dulce și arogantă.

Era o mie de femei în una, dar mirosul era întotdeanuna același : inconfundabil.

Aceasta a fost singura mea certitudine în ceea ce o privea.

Când zâmbea, știa că mă putea fraieri cu zâmbetul acela.

Când zâmbea, nu mai înțelegeam nimic.

Nimic, zero. Există doar ea acolo.

Era nebună, o nebună.

Uneori plângea.

Se spune că în acest caz femeile vor o îmbrățișare. Nu. Ea era nervoasă.

Nu știu unde este acum, dar pun pariu că este în căutare de vise.

Era nebună, o nebună.

Dar am iubit-o până la nebunie..”

sursa foto hipwallpaper.com