Sensul tău stă ascuns în mine,
Cu încrâncenare îmi lovește ființa,
Te- ai despărțit cu o mână de mine
Cu cealaltă cauți margini de lume.
Hidra macină în capete timpul
Firmituri de univers se sparg.
Nu ne oprim,
Strângem în pumni resturile,
Poate cândva vor folosi la ceva.
Scrijelim cu sunete urme de viață,
Nu mai suntem ai noștri,
Ne – am înstrăinat.
Noi aici, tăcuți, pierduți, în așteptarea regăsirii,
Dincolo, Sinele Universal,
Licităm o himeră.
În mine sensul tău stă ascuns.
Caracal,
5.07.2020
