Univers Cultural – Prima pagină
Literatură

Ana-Maria Bocai : Respirație ușoară, oameni frumoși! 

Respiram din ce în ce mai greu. Medicul meu drag mi-a recomandat să merg măcar pentru câteva zile la munte.  Am deschis harta și am privit . Unde să merg?  Caut un loc unde aș putea să și vizitez ceva, sunt singură și timp de o săptămâna nu pot să stau fără să fac nimic.  Aleg Brașovul, îmi fac bagajul și plec.  Nu mai știu cum am ajuns,  călătoria a fost obositoare, poate prea obositoare pentru mine.  În tren m-am întâlnit, întâmplător, cu o prietenă. Mergea la București și parcă, am fost puțin mângâiată de compania ei.  Cu bagajul ca o piatră de moară, fără vreun sprijin am reușit să ajung la destinație.  Zilele trec, plimbări, vizite, cu dimineți care  încep la ora 5, 5.30 și seri care se încheie cu binecuvântată odihnă la ora 22.

Era dimineață. Prin vis am auzit , de undeva, de nu știu unde – hotelul este destul de mare- coloana sonoră a filmului Fata Morgana. Se zvonea că o parte a poveștii  fusese  înregistată  la o unitate militară din urbea mea natală. Atunci, mi-am amintit de Dinu. Un om delicat, o figură blândă, tipul acela de om bun pe care rar îl găsești. Ulterior, am aflat de la cei care l-au cunoscut, că într-adevăr a fost un om minunat.

Am deschis net-ul ca să caut mai mult informații despre el. Din publicații on -line am aflat  că a suferit mult, o insuficiență respiratorie și un cancer pulmonar i-au adus sfârșitul.  O vreme a fost pacient al Pavilionului de pneumofiziologie din… da, dragii mei! … din Brașov.

Blestemată boală!

O doamnă mi-a spus că acolo îi duc pe cei care sunt în stare gravă. Vârsta nu contează, parcă de la un timp de vreme, e tot mai mică.

Nu aveam alt plan pentru ziua aceea, așa că am mers la pavilion.  Am găsit alei șerpuite, copaci înalți, parcă prea umedă atmosfera pentru cei care au suferințe pulmonare și liniște, prea multă liniște . Cerul abia se zărea dintre ramurile copacilor, erau ca o boltă ascunzând suferința.

I-am trimis un gând bun lui și tuturor celor care au trecut vreodată pe acolo, în speranța că în viitor cei vindecăți vor fi din ce în ce mai mulți.

De ce am scris asta?
Pentru că ieri a fost ziua de naștere a lui Dinu, pentru că odată o fata morgana mi-a bucurat adolescența și pentru medicii care știu a vindeca.

Respirație ușoară, oameni frumoși!

Articole similare publicate de autor

Nina Cassian : Dialogul vântului cu marea

Ana-Maria Bocai

Ana-Maria Bocai : Respiră trupul

Ana-Maria Bocai

Nichita Stănescu: Mâncătorul de libelule

Ana-Maria Bocai

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.