Univers Cultural – Prima pagină
Literatură

Ana-Maria Bocai : Melancolii de toamnă

Galbenă şi prea pufoasă, o gutuie începută
Luna-şi sprijină alene coama pe-o colină mută,
Vântul s-a oprit în vale, nu e zgomot, tot e bine
Mă gândeam acum la tine… tu te mai gândești la mine?


Pe un deal, în depărtare, o lumină creşte, creşte
Se prăvale către noi, ca o taină din poveste,
A încremenit în toamnă un tablou pictat de vară
Un sărut furat în grabă într-un început de seară.

Norii tremură-n șuvoaie, împletindu-se-n cunune
Trena astrului se-ntinde în iluzii peste lume,
În culoare galbenă, casele par zugrăvite
Sunt momâi încolonate, peste noapte adormite.


Fruntea le e acoperită de căciuli prea mari croite
Acum fără nici o formă, sunt doar blocuri monolite,
Se îndreaptă greu de spate sub poveri de ani purtate
Se gândesc la veșnicia care s-a născut la sate.


Un sărut furat în grabă, într-un început de seară
Când pe câmpuri amuțite, macul roşu stă să-nfloară,
Tu m-ai prins ușor de mână şi mi-ai spus că mă iubești
Eu îmi amintesc de tine… oare, tu îți amintești?

vol. Descântec de iubire 

Lansare de carte | Ana-Maria Bocai
Ana-Maria Bocai : Descântec de iubire 

 

Articole similare publicate de autor

Ana-Maria Bocai: Mi-e dor

Ana-Maria Bocai

Virgil Carianopol: Aripile

Ana-Maria Bocai

Rabindranath Tagore : Poeme de dragoste

Ana-Maria Bocai

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.