Sunt vremi
în care mă gândesc la tine
așa cum ești tu,
așa cum nu te știu eu ,
cu zâmbetul ascuns privirii,
cu bunătatea începutului de zi,
cu dojana ce înduplecă până și florile,
cu pietrele, scântei plecate în stele,
mărgăritare puse la gâtul timpului,
cu inima colindând lumina pentru noi,
cu înțelepciunea pământului ce îți este suflare,
cu anotimpurile, prietene de-o viață,
ce îți desenează destinul într-un curcubeu.
foto : Ana-Maria Bocai
